Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuți are câteva trăsături care o fac să fie unică în grupul celor opt lăcașe de cult din nordul Moldovei incluse în Patrimoniul UNESCO, chiar dacă ea este mai puțin cunoscută și vizitată, în comparație cu „clasicele” Voroneț, Moldovița sau Sucevița.
Biserica din Pătrăuți
Astfel, ea este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare, este cea mai veche biserică ortodoxă monument UNESCO din România și are cea mai veche pictură interioară din Moldova. Nu în ultimul rând, biserica din Pătrăuți are un site web modern, îngrijit chiar de preotul paroh, lucru cu care nu se poate mândri niciun alt obiectiv UNESCO de pe teritoriul României.
Pătrăuții sunt aproape lipiți de Suceava, pe direcția spre Rădăuți, astfel că o vizită la biserica de aici merge „la pachet” cu Biserica „Sf. Gheorghe” din vechea cetate de scaun a Moldovei, așa cum Sucevița se vizitează împreună cu Moldovița, sau Voroneț împreună cu Humor. Altă mănăstire bucovineană vestită, cea de la Dargomirna, se află la doar 15 kilometri de Pătrăuți și merită cu prisosință o vizită, chiar dacă nu face parte din grupul select al celor incluse în Patrimoniul UNESCO.
Biserica se află pe un platou înverzit, din centrul localității. Timp de patru luni pe ani, în sezonul turistic, biserica este permanent deschisă, ghidajul fiind asigurat cel mai adesea chiar de preotul paroh, Gabriel Herea. În afara sezonului turistic, pentru vizitarea lăcașului de cult trebuie sunat la unul dintre numerele de telefon afișate, și, în câteva minute, cineva va apărea pentru a deschide porțile bisericii. Taxa de vizitare este de cinci lei.
Fresce remarcabile
Pictura interioară a fost supusă în ultimii ani unui proces migălos de restaurare dar acum schelele au fost date jos, așa încât toate frescele interioare și exterioare sunt vizibile. La exterior, biserica a fost pictată doar pe peretele de apus, cel prin care se face și intrarea. Scena reprodusă aici este „Judecata de Apoi”.
În interior, cea mai valoroasă și interesantă frescă este considerată cea reprezentând „Cavalcada Sfintei Cruci”, respectiv o armată de sfinți militari, călare și înarmați, conduși de Arhanghelul Mihail și de Împăratul Constantin cel Mare.
De asemenea, interesant este și tabloul votiv, cu Ștefan cel Mare – înfățișat cu o bogată barbă roșcată – oferind biserica lui Iisus Hristos, prin intermediul lui Constantin cel Mare. Domnitorul se află alături de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea și de domnițele Maria și Ana.
Tabloul votiv, cu Ștefan cel Mare purtând barbă
Dintre culorile folosite în interior de distinge „Galbenul de Pătrăuți”, o nuanță de auriu care dă unicitate și coerență ansamblului, la fel cum o face albastrul, la Voroneț, roșul, la Humor, sau verdele, la Arbore.
Istoric
Biserica a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1487, primul an în care Ștefan cel Mare a început să construiască biserici. Tot în acel an, voievodul a ctitorit și biserica originală de la Putna și pe cea de la Bădeuți, dar dispariția acestora din urmă face ca lăcașul de cult de la Pătrăuți să fie cea mai veche ctitorie ștefaniană rămasă în picioare.
Lăcașul de cult a fost construit ca parte a singurei mănăstiri de maici ctitorite de Ștefan, care avea ca scop, cel mai probabil, rolul de a obloji răniții din luptele purtate în jurul Sucevei.
Biserica a fost arsă de cazaci și tătari în 1653, și de polonezi, în 1684. A fost restaurată din porunca domnului Nicolae Mavrocordat, la începutul secolului al XVIII-lea. După anexarea Bucovinei de către habsburgi, biserica a devenit una parohială, după desființarea mănăstirii de maici pe care o deservea.
Lăcașul de cult este o construcție de dimensiuni modeste, cu trei încăperi, respectiv pronaos, naos și altar. Deasupra naosului, se află o turlă în stil moldovenesc. Arhitectura este o fuziune între stilul bizantin și cel gotic. Potrivit documentației depuse de România la UNESCO, biserica din Pătrăuți face parte din același grup arhitectural cu cea de la Voroneț. Edificiile din acest grup au în comun planul triconc (treflat), cu altar, naos cu turlă și pronaos cu cupolă, precum și ancadramente din piatră, de influență gotică, ale intrărilor și ferestrelor etc.
Ansamblul de la Pătrăuți este întregit de un turn-clopotniță, de lemn, care datează din 1725 și este, de asemenea, monument istoric. În curtea bisericii se află și o masă rotundă de piatră, pe care legendele locale o atribuie tot perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare.
De știut: Vizavi de biserică, în veche casă parohială a fost amenajat un muzeu numit „Casa preotului bucovinean”, ce își dorește să reconstituie viața preoțească din regiune, în secolul al XIX-lea.
„Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci în anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13.”
Pisania în slavonă de deasupra portalului
