Budeşti, catedrala de lemn

Biserica din Budeşti-Josani este cea mai mare dintre cele opt lăcaşuri de cult maramureşene aflate pe lista UNESCO, cu dimensiuni de 8,47 x 17,70 m. Potrivit mai multor cercetători, este chiar cea mai mare construcţie medievală de lemn din Maramureş.

Biserica din Budești, cea mai mare construcție medievală de lemn din Maramureș

Biserica din Budești, cea mai mare construcție medievală de lemn din Maramureș

Biserica de aici, la fel ca şi cea din Deseşti, face parte din recent creata zonă de ecoturism Mara – Cosău – Creasta Cocoşului. De altfel, cele două biserici sunt cele mai importante monumente culturale ale destinaţiei ecoturistice. Nu în ultimul rând, fiecare dintre ele „străjuie” câte un drum de intrare în Maramureşul istoric, cea din Budeşti, pe cel dinspre Cavnic, pe Valea Cosăului, iar cea din Deseşti, pe cel dinspre Baia Sprie, pe Valea Marei.

Cea mai mare

Aici este expusă şi o cămaşă de zale despre care se spune că i-a aparţinut lui Pintea Viteazul, dar şi un steag al lui Francisc Rákóczi al II-lea, în oastea căruia a luptat şi haiducul român.

Biserica nu este vizitată, conform aşteptărilor generale, doar de grupuri de elevi aduşi volens-nolens în vizită de doamna profesoară, ci atrage călători tineri, educaţi, veniţi în zonă pentru a se bucura de frumuseţea extraordinară a Maramureşului şi de arhitectura tradiţională – atâta cât a mai rămas, înainte de a dispărea cu totul în cacofonia de zugrăveli pastelate, care acoperă casele noi.

Revenind la biserică, aceasta este amplasată pe coama unui deal bând, înconjurată fiind de cimitirul localităţii. Ea iese în evidenţă prin două trăsături arhitecturale, care o fac să semene cu cea din Şurdeşti, de asemenea inclusă în Patrimoniul Mondial: acoperişul, pe două niveluri, şi turnul-clopotniţă, cu patru turnuleţe.

În 2005, când România era şi mai puţin pusă la punct decât acum, dar civilizaţia de lemn a Maramureşului nu era compromisă complet, era o mică aventură vizitarea acestei biserici. „Întrebaţi de Ionete, stă la câteva case mai în jos; la el e cheia”, ne sfătuia un poliţist local. Nu l-am găsit pe Ionete, aşa că vizita înăuntrul bisericii a trebuit să mai aştepte. Am mai ajuns în zonă abia după zece ani. Biserica şi cimitirul au acum un gard frumos de lemn, cu intrarea aproape monumentală, tot de lemn. Monumentul e marcat şi explicat în trei limbi, la intrare se taie bilete, iar un ghid se află la dispoziţia turiştilor, tobă de informaţii.

Ctitorie de „nemişi” români

Budeştiul este cunoscut ca vechi sat cnezial, numele lui venind de la Bud, unul dintre cei şase fii ai cneazului Locovoi, care, în 1361, au primit de la regele Ludovic cel Mare în stăpânire jumătate din moşia Cosăului.

Biserica, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită în 1643 pe locul unei biserici mai vechi, din secolul al XV-lea, potrivit documentaţiei realizate cu ocazia includerii în Patrimoniul UNESCO. Anul construcţiei este cunoscut dintr-o inscripţie, astăzi dispărută: „Ačasta beserica, în zilele lui popa Tin[c]ulu şi lui popa Grigorie, a fost făcută de Nemiş (nobilul – n.r.) Ştefan Atanasie, Budeşti, 1643. [A fost plătită de] Lupea şi Ana … Rednic Ionaş, Oniţa Marincaş; a fost Gozda [meşter]”. În opinia cercetătorilor, aceasta ar putea fi cea mai veche inscripţie de donaţie a unei biserici maramureşne de lemn şi denotă un efort conjugat al familiilor de nobili români din sat.

Biserica din Budeşti este „un exemplu remarcabil de biserică de lemn din Maramureş, care a servit ca model pentru multe altele”, se mai arată în documentaţia citată. Potrivit acesteia, frescele din interior provin din două perioade diferite, cele din pronaos şi naos sunt lucrarea lui Alexandru Ponehalschi (1762) – cel care a realizat şi o serie de icoane – în timp ce pictura altarului a fost realizată de Ioan Opriş, în 1832.

De ştiut

  • În jur de 100 de biserici de lemn din Maramureş sunt considerate monumente istorice. Dintre acestea, opt au fost înscrise în 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Biserici de lemn valoroase se mai găsesc în Ucraina carpatică, Slovaci şi nord-estul Ungariei.
  • La doar cinci kilometri de Budeşti se află Breb, un sat care păstrează încă vii trăsăturile caracteristice ale obştilor medievale. Este unul dintre cele mai mediatizate sate din zonă, aici funcţionând un sat de vacanţă deţinut de britanic şi un camping al unor olandezi.
Spune și altora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *