România și Patrimoniul Mondial

Delta Dunării a deschis lista Patrimoniului Mondial în România, în 1991

Delta Dunării a deschis lista Patrimoniului Mondial în România, în 1991

România a aderat la UNESCO în 1956, dar nu a semnat Convenția pentru Patrimoniul Mondial decât în 1990.

Primul obiectiv înscris pe listă a fost unul natural – Delta Dunării, în 1991. Au urmat primele obiective culturale, în 1993 – Bisericile cu pictură exterioară din Moldova (șapte monumente: Pătrăuți, Probota, Arbore, Voroneț, Humor, Moldovița și Sf. Gheorghe din Suceava), Mănăstirea Hurezi (Horezu) și situl rural Biertan, cu biserica fortificată.

În 1999, ultimul obiectiv a fost extins cu încă șase situri rurale cu biserici fortificate – Câlnic, Valea Viilor, Viscri, Saschiz, Prejmer și Dârjiu. În același an au fost incluse pe lista patrimoniului mondial și Centrul Istoric al Sighișoarei, Cetățile dacice din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa, Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Căpâlna și Bănița) și Bisericile de lemn din Maramureș (Rogoz, Desești, Budești, Surdești, Plopiș, Botiza, Ieud, Poienile Izei).

În 2007, România a încercat să adauge pe listă și Centrul Istoric al Sibiului, dar Comitetul Patrimoniului Mondial a amânat studierea nominalizării, „pentru a permite Statului Parte (România – n.r.) să ia în considerarea posibilitatea de a conexa această candidatură, pentru o nominalizare în grup, cu o proprietate deja înscrisă, referitoare la prezența sașilor în România”. Cu alte cuvinte, Comitetul a sugerat României să nu facă o nominalizare nouă pentru Sibiu, ci să propună conexarea acestuia cu Sighișoara, un nucleu urban de oraș săsesc deja înscris în Patrimoniul Mondial. Acest lucru nu s-a întâmplat încă

În 2009, solicitarea de a include pe lista Patrimoniului Mondial Mănăstirea Sucevița, ca extindere a obiectivului „Biserici Pictate din Moldova” a fost retrimisă României, pentru refacerea documentației. În 2010, s-a reușit extinderea obiectivului. Sucevița este, astfel, ultimul – până acum – monument înscris de țara noastră în Patrimoniul Mondial.

În 2017, au fost înscrise pe lista monumentelor naturale pădurile de fagi virigine din mai multe zone ale țării, ca parte a obiectivului transnațional „Pădurile de fag vechi și virigine din Carpați și alte regiuni ale Europei”. Pădurile din România integrate în acest obiectiv sunt cele de cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș). Un material despre pădurea virgină de la Strâmbu Băiuț puteți citi aici.

Spune și altora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *