Despre proiect

România nu stă rău din punct de vedere al numărului de monumente culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial, cu 31 de obiective. În ţările avansate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiază de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. În România, însă, monumentele UNESCO sunt mai puţin cunoscute. De aceea, revista SINTEZA derulează un proiect editorial prin care va prezenta, lunar, câte unul dintre monumentele culturale românești aflate pe prestigioasa listă.

UNESCO

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații

Patrimoniul Mondial

Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural a fost adoptată în 1972, pentru „a stabili un sistem eficient de protejare colectivă a patrimoniului cultural şi natural de valoare universală excepţională”.

România

România a aderat la UNESCO în 1956, dar nu a semnat Convenția pentru Patrimoniul Mondial decât în 1990. Primul obiectiv înscris pe listă a fost unul natural – Delta Dunării, în 1991. Au urmat primele obiective culturale, în 1993.

Articolul lunii

Bârsana și urmașii urmașilor cneazului Bârsan

La Bârsana, până anul trecut (2016), se putea face cel mai bine diferența dintre turiști și călători. Turiștii mergeau la binecunoscuta mănăstire din localitate, să bifeze un celebru loc de închinăciune maramureșean, în vreme ce călătorii se îndreptau, în grupuri mai firave, spre vechea biserică de lemn, din cealaltă parte a satului.

Existența sau nu a unei diferențe între turiști și călători este parte a unei dezbateri mondiale, legată de modul în care se face turism. Exegeții problemei spun că sunt două abordări diferite ale dorinței de a vizita locuri: turiștii preferă latura comercială, facilă, în vreme ce călătorii aleg un drum mai puțin bătut, în căutarea unor experiențe autentice.

La Bârsana, lucrurile din această perspectivă erau cât se poate de simple. La mănăstire se face turism religios de masă, la vechea bisericuță din patrimoniul UNESCO, pierdută într-o livadă ancestrală, se duceau călători individuali, care înainte se documentaseră mai temeinic. Citește tot

Echipa proiectului

Citește toate articolele

Articole recente

click pe imagini pentru detalii

Bârsana și urmașii urmașilor cneazului Bârsan

Citește pe îndelete

Moldovița, poveste cu final neașteptat

Citește pe îndelete

Viscri, pur și simplu

Citește pe îndelete

Dârjiu, comoara vie

Citește pe îndelete