Despre proiect

România nu stă rău din punct de vedere al numărului de monumente culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial, cu 32 de obiective. În ţările avansate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiază de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. În România, însă, monumentele UNESCO sunt mai puţin cunoscute. De aceea, revista SINTEZA derulează un proiect editorial prin care va prezenta, lunar, câte unul dintre monumentele culturale românești aflate pe prestigioasa listă.

UNESCO

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații

Patrimoniul Mondial

Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural a fost adoptată în 1972, pentru „a stabili un sistem eficient de protejare colectivă a patrimoniului cultural şi natural de valoare universală excepţională”.

România

România a aderat la UNESCO în 1956, dar nu a semnat Convenția pentru Patrimoniul Mondial decât în 1990. Primul obiectiv înscris pe listă a fost unul natural – Delta Dunării, în 1991. Au urmat primele obiective culturale, în 1993.

Articolul lunii

Testamentul pârcălabului Arbore

În inima Bucovinei, între Rădăuţi şi Suceava, printre dealuri rotunde, presărate cu crânguri dese, un drum frumos trece dinspre Milişăuţi spre Solca, şi, la mijlocul distanţei, taie în două străvechea obşte a Arborelui. În mijlocul satului se înălţau în vremea lui Ştefan Vodă casele hatmanului Luca Arbore, lângă care vrednicul boier a ridicat un paraclis în 1502, pe când era deja pârcălab al Sucevei de 16 ani. Marele boier a fost un patron al artelor, un luptător viteaz, care la 1497 a apărat cetatea Sucevei de polonezi, şi un sfetnic de încredere al lui Ştefan cel Mare, pentru care a umblat cu destoinicie în solii prin ţara leşilor, dar şi a muscalilor. Legendele spun că boierul Arbore ar fi folosit prizonieri turci şi polonezi ca să-şi ridice curtea şi biserica, pe care i-a forţat să scoată piatră din râul Solca. Fiul lui Ştefan, Bogdan al III-lea, l-a păstrat în Sfatul Domnesc pe, de acum, tomnatecul boier. Dar după Bogdan, a urcat pe tron Ştefăniţă, fiul lui Bogdan şi nepot al lui Ştefan cel Mare. Când a ajuns în fruntea ţării, în 1523, într-un gest aparent inexplicabil, l-a executat fără multe explicaţii pe credinciosul boier, îmbătrânit în slujba dinastiei. Citește tot

Echipa proiectului

Citește toate articolele

Articole recente

click pe imagini pentru detalii

Testamentul pârcălabului Arbore

Citește pe îndelete

Poienile Izei, frumuseţea simplităţii

Citește pe îndelete

Umbra lui Ștefan. La Pătrăuți

Citește pe îndelete

Înălțimea Sa, Șurdești

Citește pe îndelete