Despre proiect

România nu stă rău din punct de vedere al numărului de monumente culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial, cu 31 de obiective. În ţările avansate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiază de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. În România, însă, monumentele UNESCO sunt mai puţin cunoscute. De aceea, revista SINTEZA derulează un proiect editorial prin care va prezenta, lunar, câte unul dintre monumentele culturale românești aflate pe prestigioasa listă.

UNESCO

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații

Patrimoniul Mondial

Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural a fost adoptată în 1972, pentru „a stabili un sistem eficient de protejare colectivă a patrimoniului cultural şi natural de valoare universală excepţională”.

România

România a aderat la UNESCO în 1956, dar nu a semnat Convenția pentru Patrimoniul Mondial decât în 1990. Primul obiectiv înscris pe listă a fost unul natural – Delta Dunării, în 1991. Au urmat primele obiective culturale, în 1993.

Articolul lunii

Mândrie şi tradiţie – biserica din Ieud Deal

Dintre toate bisericile de lemn ale Maramureşului, cea de la Ieud-Deal este probabil cea mai vestită, dar o bună parte din notorietatea ei este dobândită pe baza unor informaţii îndoielnice, contrazise de cercetarea ştiinţifică.
Bisericuţa rămâne şi aşa o bijuterie inestimabilă de artă şi arhitectură românească. Pentru grupul celor opt biserici de lemn din Maramureş care au fost incluse în Patrimoniu Mondial UNESCO, Ieud este cea mai proeminentă, jucând acelaşi rol pe care îl are Sarmizegetusa printre cetăţile dacice, Biertanul, printre bisericile fortificate sau Voroneţul, printre bisericile bucovinene. Plusul de notorietate poate fi căutat în vechimea mai mare a bisericii faţă de celelalte din grup, fapt care a determinat o serie de autori să o catalogheze ca fiind „cea mai veche biserică de lemn din ţară”, dar şi în „Codicele de la Ieud”, un manuscris descoperit în 1921 în podul bisericii, despre care s-a speculat că ar fi cel mai vechi text care s-a păstrat în limba română. Citește tot

Echipa proiectului

Citește toate articolele

Articole recente

click pe imagini pentru detalii

Mândrie şi tradiţie – biserica din Ieud Deal

Citește pe îndelete

Probota, mănăstirea-cetate a lui Petru Rareș

Citește pe îndelete

Căpâlna, liniştea de la capătul oboselii

Citește pe îndelete

Saschiz, model de biserică-cetate

Citește pe îndelete